Spitalele din Ucraina se confruntă cu o creștere semnificativă a infecțiilor rezistente la antibiotice, situație agravată de război. Peste 80% dintre pacienții internați în clinicile care tratează răni de război sunt afectați de bacterii multirezistente, transmite BBC.
Când soldatul Oleksander Bezverkhny a fost transportat la Spitalul Feofaniya din Kiev, șansele de supraviețuire păreau minime. Tânărul de 27 de ani suferea de o rană abdominală severă, iar șrapnelul (fragmentele metalice produse de explozia unui proiectil, cum ar fi o grenadă, un obuz de artilerie sau o mina) îi afectase grav țesuturile. Astfel, ambele picioare i-au fost amputate.
Ulterior, medicii au descoperit că infecțiile de care suferea erau rezistente la antibioticele uzuale, transformând lupta pentru salvarea vieții sale într-o provocare aproape imposibilă.
Rezistența antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile evoluează pentru a deveni imune la tratamentele obișnuite. Aceasta este o problemă globală: în 2021, RAM a cauzat 1,4 milioane de decese la nivel mondial. Totuși, războiul din Ucraina a accelerat răspândirea agenților patogeni rezistenți, deoarece pacienții sunt adesea transferați prin mai multe unități medicale, fiecare având propriile tulpini de bacterii.
Spitalele care tratează răniții de război se confruntă cu o creștere semnificativă a cazurilor de rezistență antimicrobiană (RAM), scrie BBC.
Potrivit medicului șef adjunct al Spitalul Feofaniya din Kiev Andriy Strokan, peste 80% dintre pacienții internați în acest spital sunt afectați de infecții provocate de microbi rezistenți la antibiotice.
Deși personalul medical depune eforturi pentru a respecta protocoalele stricte de igienă și utilizează echipamente de protecție pentru a limita răspândirea infecțiilor, presiunea generată de numărul mare de răniți depășește adesea capacitățile unităților.
Volodymyr Dubyna, șeful secției de terapie intensivă a spitalului Mechnikov din Dnipro, a explicat că, de la începutul invaziei ruse, numărul de paturi în secția sa a crescut de la 16 la 50. Însă, pe fondul războiului, mulți angajați fie au fugit, fie s-au înrolat în armată, ceea ce a redus semnificativ personalul disponibil.
Andriy Strokan a declarat pentru BBC că aceste condiții favorizează răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice (RAM).
„În secțiile chirurgicale, o asistentă trebuie să îngrijească între 15 și 20 de pacienți. Din punct de vedere fizic, este imposibil să se spele pe mâini suficient de frecvent pentru a preveni răspândirea infecțiilor”, a explicat el.
Războiul expune pacienții la un număr mult mai mare de tulpini infecțioase comparativ cu perioadele de pace. Soldații evacuați pentru îngrijiri medicale ajung deseori în mai multe unități sanitare, fiecare având propriile tulpini de bacterii RAM.
Acest lucru s-a întâmplat și cu soldatul Bezverkhny. El a fost tratat în trei unități diferite înainte de a ajunge la spitalul din Kiev. Infecțiile sale nu au răspuns la antibioticele obișnuite, iar acest lucru a dus la cinci episoade de septicemie.
Potrivit BBC, situația din Ucraina diferă semnificativ de conflictele recente, cum ar fi Războiul din Afganistan, unde soldații coaliției conduse de SUA beneficiau de îngrijiri pe loc și erau ulterior transferați în clinici din Europa, fără a trece prin multiple spitale locale.
În Ucraina, acest lucru este imposibil din cauza numărului mare de pacienți, o situație care nu a mai fost întâlnită de la Al Doilea Război Mondial, spunne medicului Dubyna.
Acesta mărturisește că după ce starea soldaților se stabilizează, aceștia sunt transferați în alte unități pentru a face loc altor răniți, facilitând astfel răspândirea bacteriilor. „Dacă nu procedăm astfel, nu putem să lucrăm, iar asta ar duce la o catastrofă”, a explicat medicul.
Din cauza numărului mare de răniți, spitalele ucrainene nu pot izola pacienții infectați, iar bacteriile multirezistente și periculoase se răspândesc rapid.
„Trebuie să echilibrăm balanța”, explică Strokan. „Pe de o parte, trebuie să salvăm un pacient. Pe de altă parte - nu trebuie să creștem noi microorganisme care vor avea rezistență antimicrobiană.”
În cazul lui Oleksander Bezverhni, medicii au fost nevoiți să recurgă la antibiotice foarte scumpe, care erau aduse din străinătate de voluntari. După un an de spitalizare și mai mult de 100 de intervenții chirurgicale, starea lui nu mai este critică.
Medicilor le-a reușit să-i salveze viața, însă, pe măsură ce agenții patogeni devin tot mai rezistenți, salvarea altor pacienți devine o provocare tot mai dificilă.
