Cercetătorii britanici au început să dezvolte vaccinuri ca o asigurare împotriva unei noi pandemii. Lucrările se desfășoară la laboratorul guvernamental de înaltă securitate Porton Down din Wiltshire, de o echipă de peste 200 de oameni de știință.
Aceștia au întocmit o listă cu virusuri de origine animală care au potențialul de a infecta oamenii și de a se răspândi rapid în întreaga lume. Nu se cunoaște încă care dintre aceste virusuri va reuși să treacă barierele și să declanșeze următoarea pandemie, astfel că aceasta este denumită simplu „boala X”, scrie Sky News.
„Ceea ce încercăm să facem aici este să ne asigurăm că ne pregătim astfel încât, în cazul în care vom avea o nouă boală X sau un nou agent patogen, să avem deja o bună parte din acest efort depus înainte de momentul critic. Să sperăm că o putem preveni (pandemia), dar dacă nu putem și trebuie să reacționăm, atunci am început deja să dezvoltăm vaccinuri și produse terapeutice pentru a o învinge.", a declarat Dame Jenny Harries, șefa Agenției pentru Securitatea Sănătății din Marea Britanie.
Potrivit Sky News Centrul de Dezvoltare și Evaluare a Vaccinurilor de la Porton Down și-a extins aria de activitate pentru a include această inițiativă. În prima etapă, atenția sa s-a concentrat pe combaterea COVID-19 și pe evaluarea eficacității vaccinurilor împotriva noilor tulpini. Cu toate acestea, cercetătorii de la acest centru sunt acum dedicați monitorizării mai multor agenți patogeni cu potențial ridicat de risc, printre care gripa aviară, variola maimuțelor și hantavirusul, o afecțiune transmisă de rozătoare.
Un exemplu notabil de succes în faza sa incipientă este primul vaccin din lume dezvoltat împotriva febrei hemoragice Crimeea-Congo, o boală propagată prin intermediul căpușelor și caracterizată printr-o rată de mortalitate de 30%.
În acest moment, au fost inițiate teste clinice în stadiul preliminar, urmând ca 24 de voluntari să participe la evaluarea vaccinului.
Boala este din ce în ce mai frecventă în Europa, pe măsură ce temperaturile cresc la nivel global, iar unii călători s-au întors în Marea Britanie cu această infecție.
Potrivit afirmațiilor profesorei Harries, schimbările climatice și transformările demografice contribuie la sporirea probabilității apariției unei noi pandemii.
„Ceea ce vedem este un risc în creștere la nivel global. O parte din acest fenomen se explică prin factori cum ar fi urbanizarea, unde există posibilitatea ca virusul să facă saltul către oameni, așa cum s-a întâmplat în cazul gripei aviare. Pe de altă parte, un element al acestei situații poate fi atribuit schimbărilor climatice, unde se observă fenomene precum migrația căpușelor și a țânțarilor către zonele care erau anterior reci, însă acum devin tot mai calde.”, a spus ea.
Gripa aviară reprezintă în prezent una dintre cele mai mari amenințări. Numai în această vară, în Marea Britanie, peste 30.000 de păsări marine au pierit din cauza unei noi tulpini a virusului H5N1, care s-a răspândit în întreaga lume.
Agenția pentru Securitatea Sănătății din Marea Britanie a început să monitorizeze atent persoanele care au interacționat cu păsările din crescătorii, pentru a detecta eventuale răspândiri ale virusului fără simptome evidente. Această agenție contribuie la eforturile globale de dezvoltare a unui vaccin într-un interval de maximum 100 de zile de la identificarea unui nou patogen care ar putea declanșa o pandemie.
„Din punct de vedere istoric, acest lucru ar fi de neconceput. În mod normal, ar fi durat între cinci sau zece ani. În cazul COVID a fost o perioadă de aproximativ 360 de zile.”, a spus Harris.
Experta a mai subliniat că acesta este un obiectiv extrem de ambițios, dar pentru anumite tipuri de virusuri, cu siguranță este o perspectivă realizabilă.
